Marketig, Absolut Genial...Vive la France

SNCF este de fapt CFR-ul francez. Ei au hotărât să le facă câte o surpriză primilor 5 clienţi care şi-au rezervat biletul on-line, direct de pe site-ul lor, în ziua în care compania împlinea nu ştiu câţi ani . Ce a ieşit este o combinaţie superbă de flash mob cu guerrilla marketing. Absolut GE-NI-AL!!!



made by Neuronu

http://www.a4f.ro/

Cât de „timişoreană“ este berea Timişoreana produsă la fabrica din Buzău?

Ca urmare a eficientizării producţiei de către cele mai mari companii de bere din România în ultimii ani, berile altădată locale au ajuns să fie produse în alte zone ale ţării decât cele de origine. Astfel, Haţegana nu mai este produsă la Haţeg, berea Azuga, nu mai este produsă la Azuga, iar Timişoreana este produsă şi la Buzău. În aceste condiţii, este înşelat sau nu consumatorul care aşteaptă ca produsul cumpărat să corespundă denumirii? În industria apelor, firmele sunt obligate să treacă izvorul pe ambalaj şi numesc în majoritatea cazurilor brandul nou creat după localitatea în care este situat izvorul folosit. Atunci, dacă apa Bucovina sau Dorna nu poate fi extrasă din Dobrogea, atunci de ce Timişoreana poate fi produsă la Buzău, Azuga la Braşov şi Haţegana în altă localitate decât în Haţeg?


"Nu mi se pare corect să-ţi faci faimă pe seama numelui Azuga, pe ceva ce ai cumpărat şi apoi imediat ai închis. Berea Azuga era renumită pentru că se folosea o anumită apă, foarte bună. Chiar şi turişii care vin în Azuga rămân uimiţi de faptul că nu se mai face bere aici", spune un localnic din Azuga.

Fabrica de bere Azuga a fost cumpărată în primele luni ale anului 2009 de Ursus Breweries, liderul pieţei locale şi producătorul berilor Ursus şi Timişoreana, pentru a fi închisă câteva luni mai târziu, în vara anului trecut.

Motivul invocat de reprezentanţii companiei a fost faptul că unitatea de producţie era sub standardele Ursus Breweries din punct de vedere tehnic, iar capacitatea de producţie nu putea fi dezvoltată. Astfel, producţia berii Azuga a fost mutată la fabrica din Braşov a filialei locale a gigantului SABMiller.

Castelele României puse la naftalină

Castelele Bran, Peleş şi Corvinilor au încasat 1,7 milioane de euro în primele opt luni ale acestui an, faţă de aproximativ opt milioane de euro cât a înregistrat, în aceeaşi perioadă, un singur castel din Germania, şi anume Castelul Neuschwanstein (castelul lui Ludwig al II-lea al Bavariei). Deşi castelul Peleş din Sinaia a fost clasat pe poziţia a şasea, faţă de poziţia opt pe care o ocupă castelul Neuschwanstein, în topul 15 al celor mai frumoase castele din lume, realizat de site-ul internaţional de turism opentravel.com, numărul de vizitatori şi veniturile sunt mult sub nivelul celor raportate de monumentul bavarez.

Bran, Peleş şi Castelul Corvinilor au atras în primele opt luni din acest an puţin peste 400.000 de vizitatori, aproape de două ori mai puţin decât a atras singur castelul german.  În perioada ianuarie-august 2010, castelele Peleş şi Pelişor au primit cu 30% mai puţini turişti comparativ cu perioada similară a anului trecut.